Ce conflicte urmărim în 2024? Războiul din Ucraina se află abia pe locul patru (raport)

Raportul PPS (Preventive Priorities Survey/Sondajul Priorităţilor de Prevenţie) anual al Consiliului pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations), publicat pe 4 ianuarie, prezintă 30 de conflicte de urmărit în 2024. Raportul CFR, publicat la fiecare început de an, este împărţit pe trei categorii, în funcţie de probabilitate şi impactulul pe care conflictele/situaţiile conflictuale le au asupra intereselor SUA. Toate acestea sunt raportate în special la ameninţarea pe care o reprezintă la adresa Statelor Unite, însă pot afecta deopotrivă şi NATO, UE şi restul lumii, scrie monitorulapararii.ro.

Prima secţiune include situaţii sau conflicte care au probabilitate şi impact mari. În această secţiune, sunt incluse creşterea polarizării politice în SUA, în special în contextul alegerilor prezidenţiale, care poate duce la acţiuni de terorism intern şi violenţe politice.

Pe locul doi, în aceeaşi secţiune, se află războiul dintre Israel şi Hamas din Gaza, care ar putea duce la începutul unui conflict regional de proporţii, care să implice şi alte teritorii palestiniene şi alte ciocniri între Israel şi grupurile islamice militante din Siria şi Liban.

Locul trei este ocupat de o creştere a valurilor de imigranţi la graniţa sudică a SUA, cauzată de acţiuni violente, corupţie şi dificultăţi economice în America Centrală şi Mexic. Războiul din Ucraina se află abia pe locul patru în raport, subliniindu-se posibilitatea ca acesta să ducă la intensificarea operaţiunilor militare în Crimeea, Marea Neagră şi/sau în statele vecine, inclusiv în Rusia, fapte care ar provoca o implicare directă a NATO în conflict. Presiunile economice şi militare dinspre China spre Taiwan ocupă locul cinci în raport, mai ales că, în 2024, au loc alegeri prezidenţiale în Taiwan, care ar putea duce la o criză în strâmtoare, cu implicarea SUA şi a altor state din regiune. Urmează posibila confruntare militară dintre Iran şi Israel, provocată de susţinerea Iranului a grupurilor militante din regiune şi continua sa dezvoltare nucleară. Apoi, pe locul şapte, se află un posibil atac cibernetic asupra infrastructurii critice a SUA, inclusiv asupra sistemului electoral, de către un alt stat sau o entitate nonstatală. Pe ultimul loc în prima secţiune se află o posibilă criză de securitate în Nord-Estul Asiei, ca urmare a dezvoltării continue de către Coreea de Nord a armelor nucleare şi a testelor rachetelor balistice cu bătaie mare. În cea de-a doua secţiune, sunt incluse situaţiile şi conflictele care au probabilitate moderată de a se intensifica şi impact moderat asupra securităţii SUA şi a lumii. Pe primul loc, se află intensificarea violenţelor dintre forţele de securitate turceşti şi grupurile kurde din Irak şi Siria, pe locul doi se află ostilităţile dintre guvernul condus de saudiţi şi rebelii houthi susţinuţi de Iran în Yemen, ca urmare a tensiunilor dintre Iran, Israel şi Arabia Saudită, iar locul trei este ocupat de reînceperea răscoalelor civile din Iran, ca urmare a continuării represiunii economice de către guvern. Urmează, pe locul patru, posibila izbucnire, în Egipt, a unor proteste masive, în preajma alegerilor naţionale, intensificate de valurile de imigranţi şi dificultăţile economice cu care se confruntă egiptenii. O creştere a dislocărilor militare şi a extinderii infrastructurii militare la graniţa dintre China şi India, care ar putea duce la ciocniri violente între trupele chinezeşti şi cele indiene, ocupă locul cinci în cea de-a doua secţiune, urmată de acţiuni agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud, care să vizeze Insulele Filipine şi să ducă la o confruntare între China, SUA şi aliaţii americanilor. Posibilitatea începerii unor conflicte interne în Rusia, din partea elitei ruseşti, din cauza războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse de Occident din această cauză, se află pe ultima poziţie în această secţiune. Cea de-a treia şi ultima secţiune, care face referire la evenimente şi/sau conflicte cu probabilitate şi impact scăzute, include: eşecul internaţional de calmare a situaţiei din Haiti şi eventualul colaps al statului, înrăutăţirea situaţiei umanitare din Afganistan, din cauza acţiunilor represive ale talibanilor, conflicte între facţiunile din Sudan, care ar duce la intensificarea crizei umanitare şi destabilizarea ţărilor vecine, slăbirea guvernării din Sahel (în special Burkina Faso, Mali, Niger) şi iscarea unor conflicte între actori statali şi non-statali, începerea unui nou conflict în Sudanul de Sud, provocat de alegerile din 2024, conflicte în Republica Democrată Congo, provocate de luptele dintre stat şi grupările armate nonstatale, înmulţirea atrocităţilor comise de junta din Myanmar asupra civililor, răspândirea războiului civil din Ethiopia sau continuarea luptelor dintre coaliţiile din Libia, care să ducă la victime civile şi strămutări. Alte conflicte incluse în această categorie sunt: acţiuni violente ale talibanilor în Pakistan, răscoale în Mozambic, reînceperea ostilităţilor între Armenia şi Azerbaidjan, creşterea violenţei politice şi etnice în Kosovo, care să provoace o confruntare armată între Kosovo şi Serbia şi degradarea situaţiei de securitate din Kaşmir, care ar putea isca un nou conflict între India şi Pakistan. Raportul realizat de CFR este rezultatul unui sondaj se desfăşoară în fiecare noiembrie, având ca respondenţi experţi în politici externe, cărora li se cere să evalueze 30 de conflicte violente în desfăşurare sau posibile conflicte în baza probabilităţii desfăşurării sau intensificării acestora în următorul an (în acest caz, 2024), precum şi impactul lor asupra intereselor SUA. Este lesne de înţeles că, dintre cele 30 de conflicte, multe pot avea un impact major, moderat sau mic şi asupra statelor lumii, în general, şi a statelor NATO şi UE, în particular.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *