În ultima perioadă, zvonurile că România va încheia un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional (FMI) sînt tot mai insistente. Iar vizita făcută de experții FMI în România dă „apă la moară” unor astfel de interpretări. Reprezentanții FMI au precizat că analiza experților nu va conduce la o discuție în Comitetul Director al Fondului. Nu este imposibil ca situația finanțelor românești să facă necesar un împrumut cu FMI începînd de anul viitor, dar deocamdată ne aflăm pe tărîmul speculațiilor.
România va suferi și anul acesta de o mare problemă bugetară. De exemplu, în raportul FMI se arată că, în următorii doi ani, deficitul bugetar se va menține apropiat de valoarea de 6% din PIB. Pentru a ajunge la un împrumut de la FMI, este nevoie să fie cumulate o serie de condiții negative, precum creșterea dobînzilor la care statul se împrumută, ieșiri de capital precipitate sau investitori tradiționali care încep să aibă o reticență în a cumpăra obligațiuni sau titluri de stat ale statului român.
Lucrurile sînt complicate și în relația cu Comisia Europeană. România s-a angajat în ultimii ani să reducă deficitul bugetar și să facă pași către ieșirea din procedura de deficit excesiv. Deocamdată, toate țintele asumate au fost ratate. De aceea, va fi interesant de văzut cum va reacționa Comisia Europeană anul acesta și anul viitor în fața evidenței că România nu poate sau nu vrea să scadă deficitul fiscal.
De ce deficitul rămîne atît de ridicat? Pentru că noua lege a pensiilor va avea costuri mari, arată experții FMI. Ceea ce s-a cîștigat la buget prin pachetul fiscal nu este suficient pentru a acoperi creșterea și recalcularea pensiilor.
Recomandările FMI pentru reducerea deficitului sînt destul de simple: eliminarea lacunelor și scutirilor care sînt acordate unor ramuri în ceea ce privește impozitul pe venit. De altfel, prin pachetul fiscal s-a renunțat la facilitățile oferite angajaților din cîteva sectoare economice. Este, totuși, incorect față de restul economiei ca în anumite ramuri să existe facilități fiscale atașate salariilor.
De asemenea, raportul FMI recomandă să se facă încă o scădere a pragului cifrei de afaceri pînă la care o firmă poate beneficia de regimul fiscal al microîntreprinderilor. Insistența FMI este legată de scăderea pragului cifrei de afaceri la 100.000 euro. Din nou, poate fi o revenire rezonabilă, după ce în anul 2017 pragul fusese ridicat la un nivel exagerat, de un milion de euro.
De asemenea, instituția financiară internațională recomandă Guvernului să introducă impozitarea progresivă pe venit. În ultimul an, FMI a accentuat de cîte ori a avut ocazia nevoia de trecere la un impozit progresiv pe venit. Dar adoptarea unei astfel de măsuri ar trebui să fie cîntărită bine de FMI și de Guvern pentru că, în condițiile economiei românești, bugetul poate să piardă bani în loc să cîștige. În sensul că salariile bugetare, mai mari decît media sectorului privat, vor fi afectate de un eventual impozit progresiv, adică bugetul va trebui mai întîi să plătească și abia apoi să încaseze.
Impozitele pe proprietate ar trebui să mai crească, iar Guvernul are pregătită o reformă în acest sens, care probabil va fi implementată anul viitor, atunci cînd alegerile electorale vor fi depășite.
Experții FMI sînt optimiști în ceea ce privește creșterea economică, previziunea fiind că România va înregistra anul acesta un nivel de 3%, o cifră mai mică decît cea pe care s-a construit bugetul, dar totuși rezonabilă.
Reducerea inflației va fi anul acesta sub semnul întrebării. Experții constată că creșterile de salarii bugetare și pensii cu două cifre vor pune în pericol ținta de inflație de anul acesta, care va fi probabil atinsă spre sfîrșitul anului viitor.
De aproape un deceniu, reforma TVA a încercat să aducă mai mulți bani la buget. La acest capitol, nu s-a reușit aproape nimic, creșterea încasărilor din TVA fiind cel mult dependentă de creșterea consumului.
Spre deosebire de criza din 2009-2010, cînd FMI a propus tăieri de cheltuieli bugetare, prin reducerea salariilor în sectorul public sau creșterea ratei TVA, pe care Guvernul de atunci le-a aplicat, acum viziunea este complet diferită. Respectiv, se merge pe ideea creșterii de taxe și impozite. Despre reducerea cheltuielilor bugetare nu se spune nimic. Abordarea este nerealistă, pentru că mediul de afaceri este complet nemulțumit de felul în care Guvernul mărește impozitele și taxele și apoi alocă banii cu precădere către salariile bugetare și pensii. Vom vedea în ce măsură companiile vor fi dispuse să plătească taxe și impozite mai mari sau vor căuta soluții optime.
Managerii și antreprenorii își doresc ca o creștere a fiscalității să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare, de o mai mare eficiență în administrația locală și centrală. Dacă aceste condiții nu vor fi îndeplinite este posibil ca reacția investitorilor să fie contrară față de ceea ce se așteaptă Guvernul. Adică firmele ar putea să își amîne investițiile, să se orienteze către alte piețe sau chiar să își reconsidere prezența în România.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
