Patru zile în Asia. Atât i-a trebuit președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ca să înfurie Washingtonul, să submineze Beijingul și să întărâte o întreagă serie de țări indo-pacifice care se chinuie deja să facă față unei ordini mondiale confuze, scrie The New York Times, conform Rador Radio România.
După escalele la Phenian și Hanoi, Putin a lăsat în urmă o nouă hartă a pericolelor din Asia. În centru s-a aflat Coreea de Nord: un corupt stat nuclear care își amenință regulat vecinii, brusc revigorat de promisiunile rușilor legate de un complex ajutor militar și de un pact reciproc de apărare. De asemenea, Putin a semnat o sumedenie de acorduri cu Vietnamul – o țară devenită tot mai importantă atât pentru China, cât și pentru Statele Unite, având în vedere că ambele luptă pentru influență – unde, după cum a subliniat el „o arhitectură de securitate stabilă” nu poate fi consolidată prin niște „blocuri militar-politice apropiate”. Vizita a fost deopotrivă o expresie de aroganță și o sursă de învrăjbire. Ea a demonstrat că această cursă pentru putere, uneori definită drept un nou Război Rece între Statele Unite și China, este mai puțin bipolară decât s-ar părea, iar multe alte țări din regiune par să se fi ales după această săptămână cu un sentiment sporit de încordare.
Prezența lui Putin și amenințările sale – pentru o clipă îndrăznețe, dar vagi în minutul următor – au sporit și mai mult complexitatea calculelor lor, deja dificile, în privința securității și a competiției pentru titlul de Mare Putere. O zonă fierbinte În ultimii ani, regiunea indo-pacifică a fost încolțită de meciul geopolitic dintre Statele Unite și China – în primul rând, prin pretențiile Chinei asupra Taiwanului, iar mai apoi prin crescânda militarizare chineză din Marea Chinei de Sud.
În luna mai, China a organizat două zile de manevre navale în jurul Taiwanului, catalogându-le drept o formă de ‚pedeapsă prin forță’. Manevrele au survenit după ce noul președinte al Taiwanului s-a angajat să apere suveranitatea acestei insule care se autoguvernează și pe care Beijingul o socotește un teritoriu pierdut. Chiar în această săptămână și tot în Marea Chinei de Sud, a apărut un nou focar apropiat de acest conflict. După luni de dispute vizând întâietatea în comerțul mondial, luni, un marinar ar flotei filipineze a fost rănit în urma coliziunii unui vas chinez cu unul filipinez în apropierea unui arhipelag aflat în dispută. Sporind și mai mult o eventuală ramificare a conflictului, Filipinele sunt un aliat în ajutorul căruia, potrivit unui tratat, Statele Unite ar fi obligate să intervină în caz de război. Multe țări din regiune își întăresc deja armatele ca să poată face față presiunilor Chinei și nesiguranței legate de viitoarea evoluție a rivalității dintre China și Statele Unite. Noi presiuni La toate astea, Putin a adăugat acum noi presiuni. Prin atașamentul său față de Coreea de Nord, inclusiv prin amenințarea de a-i întări armata lui Kim Jong Un, el a adăugat efectiv o nouă criză eventuală pe lista îngrijorărilor Asiei, reaprinzând vechile ostilități din Peninsula Coreeană. Deosebit de alarmați au fost oficialii din Coreea de Sud și din Japonia – dușmanii declarați ai Coreii de Nord. Ambele țări au pomenit deja de întărirea apărării lor și de apropierea sporită atât față de Statele Unite, cât și cea reciprocă, mai ales după ce, în ultimele luni, retorica lui Kim a devenit tot mai ostilă față de ele. Rahm Emanuel, ambasadorul SUA în Japonia, a spus că această efervescentă activitate a lui Putin în Asia „a transformat în realitate și cele mai negre presimțiri”. “Rusia nu a făcut decât să ne spună că rușii sunt principalii coordonatori ai statelor corupte care produc armament nuclear, încalcă tratatele de neproliferare și permit unor țări sancționate de ONU să-i eludeze sancțiunile”, a spus el. Calcule „Dacă Putin nu poate obține tot ce vrea din partea Beijingului, atunci el va căuta în altă parte și nu sunt prea multe supermarketuri care i-ar putea acoperi întreaga listă de ‚cumpărături’ – arme, forțe de muncă și dorința de a intra în luptă cu Washingtonul”, afirmă Samuel Greene, profesor specializat în politică rusă de la King’s College din Londra. “Iranul e unul, iar celălalt e Coreea de Nord”. “Problema este însă aceea ce, deși Putin își recunoaște dependența față de China, el nu-și poate permite să lase Beijingul să dicteze cursul războiului, din cauză că, în funcție de cum merge războiul, tot așa va merge și Putin“. Într-o anume măsură, turneul lui Putin prin Asia a readus totodată puternic în memorie relațiile militare istorice ale Rusiei – Coreea de Nord, India și Vietnamul sunt doar câteva dintre țările care au depins mult și timp de ani de zile de armamentul rusesc, punându-se bazele unor relații în privința instrucției și a întreținerii armamentului care fac ca Moscova să rămână adânc prezentă în regiune. Iar dacă gesturile lui Putin destinate Coreii de Nord ajung totuși să agraveze cursa înarmării din Asia, Moscova tot ar avea ceva de câștigat. Armele din Rusia nu se limitează doar la sporirea riscului unui haos atunci când un asemenea armament ajunge și într-o țară precum Coreea de Nord. Aceste gesturi aduc și venituri, niște venituri atât de necesare unei economii rusești strivite de sancțiuni, de război, de inflație și de rate ale dobânzii de 16%. Îngrijorări occidentale Vizita lui Putin la Hanoi a vizat o serie de acorduri. Obiectivul convenit între părți nu este clar, dar analiștii estimează că unele detalii ar putea apărea mai târziu – legate de apărare și cu finanțări menite să ocolească sancțiunile internaționale – posibil, cu plata sub formă de drepturi de exploatare a petrolului și gazelor din Marea Chinei de Sud. “Vietnamul nu și-a mai modernizat de ani de zile forțele terestre, dar se presupune că asta ar urma”, declară Derek Grossman, analist specializat în probleme de apărare de la Rand Corporation. “Ați putea ajunge să vedeți că Vietnamul cumpără tancuri noi rusești”. Dar va apela oare Vietnamul la noi vase rusești ca să facă față Chinei în disputele pe tema rezervelor de petrol explorate cu ajutorul Moscovei, dar revendicate atât de Beijing, cât și de Hanoi? Pentru multe țări, turneul lui Putin a stârnit un nouă serie de grave semne de întrebare. Este clar că Beijingul este alături de Moscova în privința războiului din Ucraina. În mai, Putin a vizitat Beijingul și s-ar putea ca vizita sa în Coreea de Nord să-l deranjeze pe Xi, deși analiștii nu se așteaptă la o mare ruptură în relațiile celor doi. Dacă superi un lider, riști să fi pedepsit și de celălalt, sau de amândoi. “Cred că există o anume îngrijorare în privința întăririi relațiilor dintre Rusia și China”, afirmă Grossman, “existând posibilitatea ca ambele țări să formeze o bandă cu parteneri de talie medie sau mai mici”. În această lună, la o conferință pe teme de apărare de la Singapore, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spunea că asta se întâmplă deja. El a acuzat China și Rusia că se unesc ca să submineze reuniunea de pace din Elveția, condusă de Ucraina și organizată săptămâna trecută. La reuniune au participat doar puține state asiatice.
