Liderii celor 32 de ţări NATO, reuniţi la Washington, au stabilit principalele direcţii, orientări şi principii ale alianţei în raport cu situaţia actuală de securitate, în care Ucraina joacă un rol central. Potrivit Declaraţiei summitului, NATO sprijină “calea ireversibilă” a Ucrainei de a se alătura alianţei în viitor, informează news.ro.
O altă nuanţă de remarcat este limbajul mai critic la adresa Chinei decât în declaraţiile summiturilor anterioare. China este văzută ca un “facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, textul stipulează că nu poate fi exclusă posibilitatea unui atac împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a aliaţilor şi de aceea trebuie întărită postura de descurajare. În plus, aliaţii nu exclud ca operaţiunile hibride împotriva lor să poată atinge nivelul unui atac armat, ceea ce, spun ei în declaraţie, „ar putea determina Consiliul Nord-Atlantic să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington”. Nu în ultimul rând, liderii NATO solicită Rusiei să îşi retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără acordul acestora, şi promit sprijin Chişinăului. Prezentăm textul integral al Declaraţiei summitului de la Washington emisă de şefii de stat şi de guvern participanţi la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Washington, D.C. din 10 iulie 2024:
„1. Noi, şefii de stat şi de guvern ai Alianţei Nord-Atlantice, ne-am reunit la Washington pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare a Alianţei noastre. Făurită pentru a menţine pacea, NATO rămâne cea mai puternică alianţă din istorie. Suntem uniţi şi solidari în faţa unui război brutal de agresiune pe continentul european şi într-un moment critic pentru securitatea noastră.
Reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre naţiunile noastre. NATO rămâne forumul transatlantic unic, esenţial şi indispensabil de consultare, coordonare şi acţiune cu privire la toate aspectele legate de securitatea noastră individuală şi colectivă. NATO este o alianţă defensivă. Angajamentul nostru de a ne apăra reciproc şi fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment, astfel cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington, este ferm. Vom continua să asigurăm apărarea noastră colectivă împotriva tuturor ameninţărilor şi din toate direcţiile, pe baza unei abordări la 360 de grade, pentru a îndeplini cele trei sarcini fundamentale ale NATO: descurajarea şi apărarea, prevenirea şi gestionarea crizelor şi securitatea prin cooperare. Suntem uniţi de valori comune: libertatea individuală, drepturile omului, democraţia şi statul de drept. Aderăm la dreptul internaţional şi la scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ne angajăm să susţinem ordinea internaţională bazată pe reguli. 2. Salutăm cu căldură al treizeci şi doilea şi cel mai nou aliat al nostru, Suedia. Aderarea istorică a Finlandei şi Suediei le face mai sigure, iar Alianţa noastră mai puternică, inclusiv în Marele Nord şi în Marea Baltică. Fiecare naţiune are dreptul de a-şi alege propriile acorduri de securitate. Ne reafirmăm angajamentul faţă de politica NATO a uşilor deschise, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul de la Washington. 3. Invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a distrus pacea şi stabilitatea în zona euro-atlantică şi a subminat grav securitatea globală. Rusia rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii Aliaţilor. Terorismul, în toate formele şi manifestările sale, reprezintă cea mai directă ameninţare asimetrică la adresa securităţii cetăţenilor noştri şi a păcii şi prosperităţii internaţionale. Ameninţările cu care ne confruntăm sunt globale şi interconectate. 4. Competiţia strategică, instabilitatea generalizată şi şocurile recurente definesc mediul nostru de securitate mai larg. Conflictele, fragilitatea şi instabilitatea din Africa şi Orientul Mijlociu afectează în mod direct securitatea noastră şi a partenerilor noştri. Acolo unde sunt prezente, aceste tendinţe, printre altele, contribuie la deplasări forţate (ale populaţiei), alimentând traficul de persoane şi migraţia ilegală. Acţiunile destabilizatoare ale Iranului afectează securitatea euro-atlantică. Ambiţiile declarate şi politicile coercitive ale Republicii Populare Chineze (RPC) continuă să pună la încercare interesele, securitatea şi valorile noastre. Parteneriatul strategic din ce în ce mai profund dintre Rusia şi RPC şi încercările acestora de a submina şi de a remodela ordinea internaţională bazată pe norme, care se consolidează reciproc, sunt un motiv de profundă îngrijorare. Ne confruntăm cu ameninţări hibride, cibernetice, spaţiale şi de altă natură, precum şi cu activităţi răuvoitoare din partea actorilor statali şi nestatali. 5. La acest summit cu ocazia celei de-a 75-a aniversări, luăm măsuri suplimentare pentru a ne consolida descurajarea şi apărarea, pentru a ne consolida sprijinul pe termen lung acordat Ucrainei, astfel încât aceasta să poată învinge în lupta sa pentru libertate, şi pentru a aprofunda parteneriatele NATO. Îi salutăm călduros pe preşedintele Zelenski al Ucrainei şi pe liderii Australiei, Japoniei, Noii Zeelande, Republicii Coreea şi Uniunii Europene. 6. Salutăm faptul că mai mult de două treimi dintre aliaţi şi-au îndeplinit angajamentul de a cheltui cel puţin 2% din PIB-ul anual pentru apărare şi îi felicităm pe aliaţii care l-au depăşit. Aliaţii îşi intensifică eforturile: cheltuielile pentru apărare ale aliaţilor europeni şi ale Canadei au crescut cu 18% în 2024, cea mai mare creştere din ultimele decenii. De asemenea, aceştia investesc mai mult în capacităţi moderne şi îşi sporesc contribuţiile la operaţiunile, misiunile şi activităţile NATO. Reafirmăm angajamentul nostru de durată de a pune în aplicare pe deplin angajamentul privind investiţiile în domeniul apărării, astfel cum a fost convenit la Vilnius, şi recunoaştem că este nevoie urgentă de mai mult pentru a ne îndeplini în mod durabil angajamentele în calitate de aliaţi NATO. Reafirmăm că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli mai mari de 2% din PIB pentru a remedia deficienţele existente şi pentru a îndeplini cerinţele din toate domeniile care decurg dintr-o ordine de securitate mai disputată. 7. Am întreprins cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generaţie. Punem în aplicare deciziile summiturilor de la Madrid şi Vilnius de a moderniza NATO pentru o nouă eră a apărării colective. Nu putem exclude posibilitatea unui atac împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Aliaţilor. Ne-am consolidat postura de descurajare şi apărare pentru a refuza oricărui potenţial adversar orice posibilitate de agresiune. Continuăm să consolidăm descurajarea şi apărarea NATO împotriva tuturor ameninţărilor şi provocărilor, în toate domeniile şi în multiple direcţii strategice din zona euroatlantică. Am desfăşurat la faţa locului forţe gata de luptă pe flancul estic al NATO, am consolidat apărarea înaintată şi am sporit capacitatea Alianţei de a întări rapid orice aliat care este ameninţat. Avem o nouă generaţie de planuri de apărare ale NATO, care fac Alianţa mai puternică şi mai capabilă să descurajeze şi, dacă este necesar, să apere împotriva oricărui potenţial adversar, inclusiv în scurt timp sau fără preaviz. Ne-am angajat să furnizăm forţele cu grad ridicat de pregătire necesare în toate domeniile, inclusiv pentru o forţă de reacţie aliată robustă şi agilă. Accelerăm şi mai mult modernizarea apărării noastre colective: – furnizăm forţele, capacităţile, resursele şi infrastructura necesare pentru noile noastre planuri de apărare, pentru a fi pregătiţi pentru o apărare colectivă de înaltă intensitate şi multidomeniu. În acest sens, ne vom baza pe progresele înregistrate pentru a ne asigura că creşterea cheltuielilor naţionale de apărare şi finanţarea comună a NATO vor fi proporţionale cu provocările unei ordini de securitate mai disputate. – desfăşurăm antrenamente şi exerciţii mai frecvente şi pe scară largă ale planurilor noastre pentru a demonstra capacitatea noastră de a apăra şi de a consolida rapid orice aliat care este ameninţat, inclusiv prin Steadfast Defender 24, cel mai mare exerciţiu militar al NATO din ultima generaţie. – luăm măsuri urgente pentru creşterea capacităţilor în conformitate cu Procesul de planificare a apărării al NATO (NDPP), inclusiv pe termen scurt, concentrându-ne iniţial asupra muniţiilor decisive pentru luptă şi asupra apărării aeriene şi antirachetă. Salutăm iniţiativele de achiziţii colective şi comune bazate pe cerinţele noastre, fundamentate pe NDPP. Accelerăm transformarea şi integrarea noilor tehnologii şi a inovării, inclusiv prin intermediul unui plan de îmbunătăţire a adoptării tehnologiei. De asemenea, ne modernizăm capacitatea de supraveghere aeriană. – consolidăm comandamentul şi controlul nostru NATO şi atribuirea unor roluri-cheie de conducere comandamentelor naţionale. – consolidăm capacitatea noastră de a deplasa, întări, aproviziona şi susţine forţele noastre pentru a răspunde ameninţărilor în întreaga Alianţă, inclusiv prin intermediul unei logistici eficiente şi reziliente şi prin dezvoltarea coridoarelor de mobilitate. – formăm, antrenăm şi integrăm forţele terestre avansate ale NATO în noile planuri, inclusiv prin continuarea consolidării apărării noastre avansate pe flancul estic al NATO. – profităm pe deplin de aderarea Finlandei şi a Suediei şi de capacităţile pe care acestea le aduc Alianţei, prin integrarea lor deplină în planurile, forţele şi structurile noastre de comandă, inclusiv prin dezvoltarea unei prezenţe NATO în Finlanda. – accelerăm integrarea spaţiului în planificarea, exerciţiile şi operaţiunile noastre multidomeniu, în special prin consolidarea capacităţii Centrului de operaţiuni spaţiale al NATO. – înfiinţăm Centrul integrat de apărare cibernetică al NATO pentru îmbunătăţirea protecţiei reţelelor, a cunoaşterii situaţiei şi a punerii în aplicare a spaţiului cibernetic ca domeniu operaţional pe timp de pace, în situaţii de criză şi de conflict; şi elaborăm o politică pentru sporirea securităţii reţelelor NATO. – consolidăm protecţia infrastructurilor submarine critice (CUI) şi sporim capacitatea noastră de descurajare, detectare şi răspuns la ameninţări, inclusiv prin dezvoltarea continuă a Centrului NATO pentru securitatea CUI. – investim în capacităţile noastre de apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară necesare pentru a opera eficient în toate mediile. – accelerăm punerea în aplicare a standardelor NATO şi convenirea măsurilor necesare pentru creşterea şi consolidarea interoperabilităţii noastre. 8. Suntem hotărâţi să descurajăm şi să ne apărăm împotriva tuturor ameninţărilor aeriene şi cu rachete prin consolidarea apărării noastre integrate antiaeriene şi antirachetă (IAMD), bazată pe o abordare la 360 de grade. Am actualizat politica IAMD a NATO şi vom continua să ne sporim pregătirea, capacitatea de reacţie şi integrarea prin diverse iniţiative, cum ar fi punerea în aplicare a modelului de rotaţie IAMD în zona euroatlantică, cu un accent iniţial pe flancul estic. Aliaţii rămân angajaţi să sporească eficacitatea IAMD şi să ia toate măsurile pentru a răspunde mediului de securitate. Suntem încântaţi să declarăm capacitatea operaţională consolidată a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD). Livrarea amplasamentului Aegis Ashore Redzikowo, Polonia, completează activele existente în România, Spania şi Turcia. Aliaţii îşi menţin angajamentul faţă de dezvoltarea deplină a sistemului NATO BMD, pentru a continua apărarea colectivă a Alianţei şi pentru a asigura o acoperire şi o protecţie complete pentru toate populaţiile, teritoriul şi forţele europene ale NATO împotriva ameninţării tot mai mari reprezentate de proliferarea rachetelor balistice. Apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare în descurajare; nu le poate înlocui. 9. Descurajarea nucleară este piatra de temelie a securităţii Alianţei. Scopul fundamental al capacităţii nucleare a NATO este menţinerea păcii, prevenirea coerciţiei şi descurajarea agresiunii. Atât timp cât există arme nucleare, NATO va rămâne o alianţă nucleară. NATO îşi reafirmă angajamentul faţă de toate deciziile, principiile şi angajamentele cu privire la descurajarea nucleară, politica de control al armelor şi obiectivele de neproliferare şi dezarmare ale NATO, astfel cum sunt menţionate în Conceptul strategic 2022 şi în Comunicatul de la Vilnius 2023. Controlul armamentelor, dezarmarea şi neproliferarea au avut şi ar trebui să continue să aibă o contribuţie esenţială la realizarea obiectivelor de securitate ale Alianţei şi la asigurarea stabilităţii strategice şi a securităţii noastre colective. NATO îşi menţine angajamentul de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura credibilitatea, eficacitatea, siguranţa şi securitatea misiunii de descurajare nucleară a Alianţei, inclusiv prin modernizarea capacităţilor sale nucleare, consolidarea capacităţii sale de planificare nucleară şi adaptarea în funcţie de necesităţi. 10. Postura de descurajare şi apărare a NATO se bazează pe o combinaţie adecvată de capacităţi nucleare, convenţionale şi de apărare împotriva rachetelor, completată de capacităţi spaţiale şi cibernetice. Vom utiliza instrumente militare şi non-militare într-un mod proporţional, coerent şi integrat pentru a descuraja toate ameninţările la adresa securităţii noastre şi pentru a răspunde în modul, la momentul şi în domeniul pe care îl alegem. 11. Cooperarea industrială transatlantică în domeniul apărării este o parte esenţială a descurajării şi apărării NATO. Consolidarea industriei de apărare în Europa şi America de Nord şi cooperarea industrială consolidată în domeniul apărării între aliaţi ne fac mai capabili şi mai în măsură să răspundem în timp util cerinţelor planurilor de apărare ale NATO. Aceasta stă la baza sprijinului imediat şi durabil al Aliaţilor pentru Ucraina. Vom continua să reducem şi să eliminăm, după caz, obstacolele din calea comerţului şi a investiţiilor în domeniul apărării între aliaţi. Pornind de la Planul de acţiune privind producţia de apărare convenit la summitul de la Vilnius din 2023, ne angajăm să facem mai mult împreună în calitate de aliaţi, inclusiv să consolidăm industria de apărare în întreaga Alianţă, să acţionăm urgent pentru a furniza cele mai importante capabilităţi şi să ne consolidăm angajamentul faţă de standardele NATO. În acest scop, am convenit astăzi asupra promisiunii de extindere a capacităţii industriale a NATO. 12. Rezilienţa naţională şi colectivă reprezintă o bază esenţială pentru o descurajare şi o apărare credibile, precum şi pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor de bază ale Alianţei într-o abordare la 360 de grade. Rezilienţa este o responsabilitate naţională şi un angajament colectiv, stipulată în articolul 3 din Tratatul de la Washington. Consolidarea pregătirii naţionale şi la nivelul întregii Alianţe pentru descurajare şi apărare necesită o abordare la nivelul întregului guvern, cooperarea public-privat şi luarea în considerare a rezilienţei societăţii. Ne angajăm să ne bazăm pe eforturile noastre actuale de consolidare a rezilienţei naţionale prin integrarea planificării civile în planificarea apărării naţionale şi colective în timp de pace, criză şi conflict. Vom continua să ne sporim rezilienţa prin creşterea gradului de conştientizare, pregătire şi capacitate colectivă a Alianţei pentru toate pericolele şi în toate domeniile, pentru a face faţă ameninţărilor strategice în creştere, inclusiv împotriva sistemelor noastre democratice, infrastructurii critice şi lanţurilor de aprovizionare. Vom utiliza capacităţile necesare pentru a detecta, a ne apăra şi a răspunde la întregul spectru de activităţi rău intenţionate. De asemenea, vom lua măsuri concrete pentru a ne aprofunda cooperarea cu partenerii noştri implicaţi în eforturi similare, în special Uniunea Europeană. 13. Actorii statali şi nestatali folosesc acţiuni hibride din ce în ce mai agresive împotriva Aliaţilor. Vom continua să ne pregătim, să descurajăm, să ne apărăm şi să contracarăm ameninţările şi provocările hibride. Reiterăm faptul că operaţiunile hibride împotriva Aliaţilor ar putea atinge nivelul unui atac armat şi ar putea determina Consiliul Nord-Atlantic să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington. 14. Vom continua să ne dezvoltăm capacitatea individuală şi colectivă de a analiza şi contracara operaţiunile ostile de dezinformare şi dezinformare. NATO se coordonează îndeaproape cu aliaţii şi partenerii. Ne-am sporit mecanismele de alertă şi de schimb de informaţii şi ne-am consolidat răspunsurile comune, în special în domeniul comunicării strategice. 15. Aşteptăm cu interes să ne întâlnim cu preşedintele Zelenski în cadrul Consiliului NATO-Ucraina. Ne reafirmăm solidaritatea de nezdruncinat cu poporul ucrainean în apărarea eroică a naţiunii şi a teritoriului lor, precum şi a valorilor noastre comune. O Ucraină puternică, independentă şi democratică este vitală pentru securitatea şi stabilitatea zonei euroatlantice. Lupta Ucrainei pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional contribuie în mod direct la securitatea euroatlantică. Salutăm anunţurile aliaţilor de a furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană suplimentare esenţiale, precum şi alte capacităţi militare. Pentru a ajuta Ucraina să se apere în prezent şi să descurajeze agresiunea rusă în viitor: – am decis să înfiinţăm Programul NATO de asistenţă şi instruire în domeniul securităţii pentru Ucraina (NSATU) pentru a coordona furnizarea de echipamente militare şi de instruire pentru Ucraina de către aliaţi şi parteneri. Scopul său este de a plasa asistenţa de securitate pentru Ucraina pe o bază durabilă, asigurând un sprijin sporit, previzibil şi coerent. NSATU, care va opera în statele aliate, va sprijini autoapărarea Ucrainei în conformitate cu Carta ONU. În conformitate cu dreptul internaţional, NSATU nu va face din NATO o parte la conflict. Aceasta va sprijini transformarea forţelor de apărare şi securitate ale Ucrainei, permiţând integrarea ulterioară a acesteia în NATO. – am anunţat un angajament de asistenţă pe termen lung în materie de securitate pentru Ucraina pentru furnizarea de echipamente militare, asistenţă şi instruire pentru a sprijini Ucraina în crearea unei forţe capabile să învingă agresiunea rusă. Prin contribuţii proporţionale, aliaţii intenţionează să furnizeze o finanţare de bază minimă de 40 de miliarde EUR în următorul an şi să asigure niveluri durabile de asistenţă pentru securitate pentru ca Ucraina să se impună. – am promovat înfiinţarea Centrului Comun NATO-Ucraina de Analiză, Instruire şi Educaţie (JATEC), un pilon important al cooperării practice, pentru a identifica şi a aplica lecţiile din războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi pentru a spori interoperabilitatea Ucrainei cu NATO. – am salutat decizia Secretarului General de a numi un înalt reprezentant al NATO în Ucraina. 16. Susţinem pe deplin dreptul Ucrainei de a-şi alege propriile măsuri de securitate şi de a-şi decide propriul viitor, fără interferenţe externe. Viitorul Ucrainei este în NATO. Ucraina a devenit din ce în ce mai interoperabilă şi mai integrată politic cu Alianţa. Salutăm progresele concrete înregistrate de Ucraina de la summitul de la Vilnius în ceea ce priveşte reformele democratice, economice şi de securitate necesare. Pe măsură ce Ucraina continuă această activitate vitală, vom continua să o sprijinim pe calea sa ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Reafirmăm că vom fi în măsură să adresăm Ucrainei invitaţia de a adera la Alianţă atunci când aliaţii vor fi de acord şi condiţiile vor fi îndeplinite. Deciziile luate la nivel înalt de NATO şi de Consiliul NATO-Ucraina, combinate cu activitatea curentă a aliaţilor, constituie o punte către aderarea Ucrainei la NATO. Aliaţii vor continua să sprijine progresele Ucrainei în ceea ce priveşte interoperabilitatea, precum şi reformele democratice şi ale sectorului de securitate suplimentare, pe care miniştrii de externe ai NATO vor continua să le evalueze prin intermediul Programului naţional anual adaptat. 17. Rusia poartă responsabilitatea exclusivă pentru războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU. Nu poate exista impunitate pentru abuzurile şi încălcările drepturilor omului, crimele de război şi alte încălcări ale dreptului internaţional comise de forţele şi oficialii ruşi. Rusia este responsabilă pentru moartea a mii de civili şi a provocat pagube importante infrastructurii civile. Condamnăm în termenii cei mai fermi atacurile oribile ale Rusiei asupra poporului ucrainean, inclusiv asupra spitalelor, la 8 iulie. Rusia trebuie să înceteze imediat acest război şi să îşi retragă complet şi necondiţionat toate forţele din Ucraina, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale a ONU. Nu vom recunoaşte niciodată anexările ilegale ale Rusiei de teritorii ucrainene, inclusiv Crimeea. De asemenea, solicităm Rusiei să îşi retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără acordul acestora. 18.Rusia încearcă să reconfigureze fundamental arhitectura de securitate euroatlantică. Ameninţarea pe toate domeniile pe care Rusia o reprezintă pentru NATO va persista pe termen lung. Rusia îşi reconstruieşte şi îşi extinde capacităţile militare şi îşi continuă încălcările spaţiului aerian şi activităţile provocatoare. Suntem solidari cu toţi aliaţii afectaţi de aceste acţiuni. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. Suntem în continuare dispuşi să menţinem canale de comunicare cu Moscova pentru a reduce riscurile şi a preveni escaladarea. 19. Condamnăm retorica nucleară iresponsabilă şi semnalele nucleare coercitive ale Rusiei, inclusiv staţionarea anunţată de arme nucleare în Belarus, care demonstrează o poziţie de intimidare strategică. Rusia şi-a sporit dependenţa de sistemele de arme nucleare şi a continuat să îşi diversifice forţele nucleare, inclusiv prin dezvoltarea de noi sisteme nucleare şi prin desfăşurarea de capacităţi de atac cu dublă capacitate pe rază scurtă şi intermediară, toate acestea reprezentând o ameninţare tot mai mare la adresa Alianţei. Rusia a încălcat, a pus în aplicare în mod selectiv şi s-a îndepărtat de obligaţiile şi angajamentele de lungă durată privind controlul armelor, subminând astfel arhitectura globală de control al armelor, dezarmare şi neproliferare. Ne opunem amplasării de arme nucleare pe orbita Pământului, care ar încălca articolul IV din Tratatul privind spaţiul cosmic şi ar ameninţa grav securitatea globală. Suntem profund îngrijoraţi de utilizarea raportată a armelor chimice de către Rusia împotriva forţelor ucrainene. 20. Rusia şi-a intensificat, de asemenea, acţiunile hibride agresive împotriva aliaţilor, inclusiv prin intermediari, în cadrul unei campanii desfăşurate în zona euroatlantică. Acestea includ sabotaje, acte de violenţă, provocări la frontierele aliaţilor, instrumentalizarea migraţiei ilegale, activităţi cibernetice răuvoitoare, interferenţe electronice, campanii de dezinformare şi influenţe politice răuvoitoare, precum şi coerciţie economică. Aceste acţiuni constituie o ameninţare la adresa securităţii aliaţilor. Am decis să luăm măsuri suplimentare pentru a contracara ameninţările sau acţiunile hibride ale Rusiei în mod individual şi colectiv şi vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Comportamentul Rusiei nu va descuraja hotărârea şi sprijinul Aliaţilor pentru Ucraina. De asemenea, vom continua să ne sprijinim partenerii cei mai expuşi destabilizării ruse, pe măsură ce aceştia îşi consolidează rezilienţa în faţa provocărilor hibride care sunt prezente şi în vecinătatea noastră. 21. Suntem hotărâţi să constrângem şi să contestăm acţiunile agresive ale Rusiei şi să contracarăm capacitatea acesteia de a desfăşura activităţi destabilizatoare faţă de NATO şi aliaţi. Pentru următorul nostru summit, vom elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO faţă de Rusia, ţinând seama de mediul de securitate în schimbare. 22. Combaterea terorismului rămâne esenţială pentru apărarea noastră colectivă. Rolul NATO în lupta împotriva terorismului contribuie la toate cele trei sarcini de bază ale Alianţei şi face parte integrantă din abordarea de 360 de grade a Alianţei privind descurajarea şi apărarea. Vom continua să contracarăm, să descurajăm, să apărăm şi să răspundem ameninţărilor şi provocărilor reprezentate de terorişti şi organizaţii teroriste pe baza unei combinaţii de măsuri de prevenire, protecţie şi negare, cu determinare, hotărâre şi solidaritate. Pentru a consolida şi mai mult rolul NATO în combaterea terorismului, am aprobat astăzi Orientările de politică actualizate ale NATO privind combaterea terorismului şi Planul nostru de acţiune actualizat privind consolidarea rolului NATO în lupta comunităţii internaţionale împotriva terorismului. Aceste documente vor ghida activitatea Alianţei în domeniul combaterii terorismului şi vor identifica domeniile-cheie pentru eforturile noastre pe termen lung. Salutăm rolul jucat în această privinţă de coordonatorul special al Secretarului General pentru combaterea terorismului. 23. Îndemnăm toate ţările să nu ofere niciun fel de asistenţă agresiunii Rusiei. Îi condamnăm pe toţi cei care facilitează şi prelungesc astfel războiul Rusiei în Ucraina. 24. Belarusul continuă să faciliteze acest război prin punerea la dispoziţie a teritoriului şi infrastructurii sale. Integrarea politică şi militară tot mai profundă a Belarusului de către Rusia, inclusiv desfăşurarea de capacităţi militare ruseşti avansate şi de personal, are implicaţii negative pentru stabilitatea regională şi pentru apărarea Alianţei. 25. Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) şi Iranul alimentează războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin furnizarea de sprijin militar direct Rusiei, precum muniţii şi vehicule aeriene fără echipaj (UAV), ceea ce afectează grav securitatea euroatlantică şi subminează regimul global de neproliferare. Condamnăm ferm exporturile de proiectile de artilerie şi rachete balistice ale RPDC, care încalcă numeroase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi observăm cu mare îngrijorare aprofundarea legăturilor dintre RPDC şi Rusia. Orice transfer de rachete balistice şi tehnologie conexă de către Iran către Rusia ar reprezenta o escaladare substanţială. 26. RPC (China – n.r.) a devenit un facilitator decisiv al războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin aşa-numitul său parteneriat “fără limite” şi prin sprijinul său pe scară largă pentru baza industrială de apărare a Rusiei. Acest lucru sporeşte ameninţarea pe care Rusia o reprezintă pentru vecinii săi şi pentru securitatea euroatlantică. Facem apel la RPC, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu o responsabilitate deosebită de a susţine scopurile şi principiile Cartei ONU, să înceteze orice sprijin material şi politic pentru efortul de război al Rusiei. Aceasta include transferul de materiale cu dublă utilizare, cum ar fi componente de armament, echipamente şi materii prime care servesc ca inputuri pentru sectorul de apărare al Rusiei. RPC nu poate permite cel mai mare război din istoria recentă din Europa fără ca acest lucru să aibă un impact negativ asupra intereselor şi reputaţiei sale. 27. Republica Populară Chineză continuă să reprezinte o provocare sistemică pentru securitatea euroatlantică. Am asistat la activităţi cibernetice şi hibride răuvoitoare susţinute, inclusiv dezinformare, provenind din RPC. Facem apel la RPC să îşi respecte angajamentul de a acţiona în mod responsabil în spaţiul cibernetic. Suntem îngrijoraţi de evoluţia capacităţilor şi activităţilor spaţiale ale RPC. Facem apel la RPC să sprijine eforturile internaţionale de promovare a unui comportament responsabil în spaţiu. RPC continuă să îşi extindă şi să îşi diversifice rapid arsenalul nuclear cu mai multe focoase şi un număr mai mare de sisteme de lansare sofisticate. Îndemnăm RPC să se angajeze în discuţii privind reducerea riscurilor strategice şi să promoveze stabilitatea prin transparenţă. Rămânem deschişi unui angajament constructiv cu RPC, inclusiv pentru a construi o transparenţă reciprocă în vederea protejării intereselor de securitate ale Alianţei. În acelaşi timp, ne sporim conştientizarea comună, ne consolidăm rezistenţa şi pregătirea şi ne protejăm împotriva tacticilor coercitive ale RPC şi a eforturilor de a diviza Alianţa. 28. Parteneriatele NATO rămân esenţiale pentru consolidarea stabilităţii, influenţarea pozitivă a mediului de securitate global şi respectarea dreptului internaţional. Acestea joacă un rol important în sprijinirea celor trei sarcini principale ale NATO şi a abordării noastre de securitate pe 360 de grade. Vom continua să consolidăm dialogul politic şi cooperarea practică cu partenerii, pe baza respectului reciproc, a beneficiilor şi a intereselor ambilor aliaţi şi parteneri. Ne reunim la acest summit aniversar cu partenerii noştri, inclusiv pentru a marca treizeci de ani de Parteneriat pentru pace (PfP) şi Dialog mediteraneean (MD), precum şi douăzeci de ani de la Iniţiativa de cooperare de la Istanbul (ICI). Suntem recunoscători partenerilor noştri pentru contribuţiile lor semnificative la operaţiunile şi misiunile NATO. Salutăm eforturile Moldovei de a continua reformele democratice pe măsură ce avansează, ca şi ale Bosniei şi Herţegovinei, cu integrarea europeană, şi ne angajăm să sprijinim capacităţile lor de securitate şi apărare şi să le consolidăm capacitatea de a contracara ameninţările hibride. De asemenea, ne consolidăm angajamentele cu interlocutorii existenţi şi potenţial noi din afara zonei euroatlantice, atunci când acest lucru ar putea consolida securitatea noastră reciprocă. 29. Uniunea Europeană rămâne un partener unic şi esenţial pentru NATO. Cooperarea NATO-UE a atins niveluri fără precedent. Cooperarea practică a fost consolidată şi extinsă în ceea ce priveşte spaţiul, cibernetica, clima şi apărarea, precum şi tehnologiile emergente şi disruptive. În contextul Ucrainei, cooperarea NATO-UE a devenit şi mai semnificativă. NATO recunoaşte valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai capabile, care contribuie în mod pozitiv la securitatea transatlantică şi globală şi care este complementară şi interoperabilă cu NATO. Dezvoltarea unor capacităţi de apărare coerente, complementare şi interoperabile, evitând duplicarea inutilă, este esenţială în eforturile noastre comune de a face zona euroatlantică mai sigură. Pentru parteneriatul strategic dintre NATO şi UE, implicarea deplină a aliaţilor din afara UE în eforturile de apărare ale UE este esenţială. Vom continua să consolidăm în continuare parteneriatul nostru strategic într-un spirit de deschidere reciprocă deplină, transparenţă, complementaritate şi respect pentru mandatele diferite, autonomia decizională şi integritatea instituţională ale organizaţiilor, astfel cum s-a convenit de către cele două organizaţii. Aşteptăm cu interes să colaborăm îndeaproape cu noua conducere a UE, pe baza cooperării noastre de lungă durată. 30. Ne vom întâlni cu conducerea Australiei, Japoniei, Noii Zeelande, Republicii Coreea şi Uniunii Europene pentru a discuta provocările de securitate comune şi domeniile de cooperare. Regiunea Indo-Pacific este importantă pentru NATO, având în vedere că evoluţiile din această regiune afectează în mod direct securitatea euroatlantică. Salutăm contribuţiile continue ale partenerilor noştri din Asia-Pacific la securitatea euroatlantică. Consolidăm dialogul pentru a face faţă provocărilor transregionale şi consolidăm cooperarea noastră practică, inclusiv prin proiecte emblematice în domeniile sprijinirii Ucrainei, apărării cibernetice, combaterii dezinformării şi tehnologiei. Aceste proiecte ne vor spori capacitatea de a lucra împreună în ceea ce priveşte interesele comune de securitate. 31. Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre sunt de importanţă strategică pentru Alianţă. Ne menţinem angajamentul ferm faţă de securitatea şi stabilitatea acestora. Vom continua să consolidăm dialogul nostru politic şi cooperarea practică cu Balcanii de Vest pentru a sprijini reformele, pacea şi securitatea regională şi pentru a contracara influenţa malefică, inclusiv dezinformarea, ameninţările hibride şi cibernetice, reprezentate atât de actori statali, cât şi de actori nestatali Valorile democratice, statul de drept, reformele interne şi relaţiile de bună vecinătate sunt vitale pentru cooperarea regională şi integrarea euroatlantică şi ne aşteptăm la progrese continue în această privinţă. Ne menţinem imploicarea faţă de angajamentul continuu al NATO în Balcanii de Vest, inclusiv prin intermediul Forţei din Kosovo (KFOR) conduse de NATO. Reafirmăm sprijinul nostru continuu pentru eforturile regionale ale aliaţilor care vizează menţinerea securităţii, siguranţei, stabilităţii şi libertăţii de navigaţie în regiunea Mării Negre, inclusiv, după caz, prin Convenţia de la Montreux din 1936. Salutăm activarea de către cei trei aliaţi litorali a Grupului operativ pentru contramăsuri împotriva minelor din Marea Neagră. Vom continua să monitorizăm şi să evaluăm evoluţiile din regiune şi să ne îmbunătăţim cunoaşterea situaţiei, acordând o atenţie deosebită ameninţărilor la adresa securităţii noastre şi potenţialelor oportunităţi de cooperare mai strânsă cu partenerii noştri din regiune, după caz. NATO sprijină aspiraţiile euroatlantice ale ţărilor interesate din această regiune. 32. Vecinătatea sudică a NATO oferă oportunităţi de cooperare pe teme de interes reciproc. Prin parteneriatele noastre, ne propunem să promovăm o mai mare securitate şi stabilitate în Orientul Mijlociu şi Africa, contribuind la pacea şi prosperitatea din regiune. La Vilnius, am lansat o reflecţie cuprinzătoare asupra ameninţărilor, provocărilor şi oportunităţilor din sud. Astăzi am adoptat un plan de acţiune pentru o abordare mai puternică, mai strategică şi orientată spre rezultate în ceea ce priveşte vecinătatea noastră sudică, care va fi actualizat periodic. L-am invitat pe Secretarul General să desemneze un Reprezentant Special pentru vecinătatea sudică, care va servi drept punct focal al NATO pentru regiune şi va coordona eforturile NATO. Ne vom consolida dialogul, deschiderea şi vizibilitatea, precum şi instrumentele de cooperare existente, cum ar fi Iniţiativa pentru consolidarea capacităţilor de apărare, Centrul Sudic şi Centrul regional NATO-ICI din Kuweit. Împreună cu Regatul Haşemit al Iordaniei am convenit să deschidem un birou de legătură NATO la Amman. Pornind de la succesul Misiunii NATO în Irak (NMI) şi pe baza solicitării autorităţilor irakiene, am extins domeniul de aplicare al sprijinului nostru pentru instituţiile de securitate irakiene şi ne vom continua angajamentul prin intermediul NMI. 33. Am accelerat transformarea NATO pentru a face faţă ameninţărilor actuale şi viitoare şi pentru a ne menţine avantajul tehnologic, inclusiv prin experimentarea şi adoptarea mai rapidă a tehnologiilor emergente, precum şi prin transformarea digitală. În acest scop, vom pune în aplicare strategia revizuită privind inteligenţa artificială şi noile noastre strategii privind cuantica şi biotehnologia şi vom continua să promovăm principiile de utilizare responsabilă care stau la baza activităţii noastre. De asemenea, ne vom baza pe succesul Acceleratorului de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord (DIANA) şi al Fondului de inovare al NATO (NIF) pentru a investi în continuare în ecosistemele noastre de inovare. Monitorizăm îndeaproape progresele tehnologice de pe câmpul de luptă din Ucraina şi lansăm noi iniţiative de inovare împreună cu partenerii noştri ucraineni. 34. Vom continua să integrăm aspectele legate de schimbările climatice în toate sarcinile principale şi ne vom consolida eforturile în materie de securitate energetică. Schimbările climatice reprezintă o provocare definitorie cu un impact profund asupra securităţii noastre. NATO îşi menţine angajamentul de a deveni principala organizaţie internaţională pentru înţelegerea şi adaptarea la impactul schimbărilor climatice şi al condiţiilor meteorologice extreme asupra securităţii. Energia este un factor esenţial pentru îndeplinirea misiunilor de bază şi a operaţiunilor militare ale NATO. Ne angajăm să asigurăm aprovizionarea sigură, rezistentă şi durabilă cu energie, inclusiv combustibil, a forţelor noastre militare. NATO şi aliaţii se adaptează la tranziţia energetică într-un mod coerent şi coordonat. Pe măsură ce ne adaptăm Alianţa la tranziţia energetică în curs, vom asigura capacitatea, eficacitatea şi interoperabilitatea militară. 35. Ne-am angajat să integrăm agendele ambiţioase ale NATO privind femeile, pacea şi securitatea (WPS) şi securitatea umană în toate sarcinile principale. Astăzi am aprobat o politică WPS actualizată, care va spori integrarea perspectivelor de gen în toate activităţile şi structurile NATO şi va promova egalitatea de gen în cadrul Alianţei, permiţând NATO să răspundă mai bine provocărilor de securitate mai ample. De asemenea, vom continua să consolidăm abordarea noastră în materie de securitate umană legată de protecţia civililor şi a bunurilor culturale. Într-o perioadă în care dreptul internaţional şi normele fundamentale sunt contestate, ne menţinem angajamentul deplin faţă de dreptul internaţional umanitar. 36. Aducem un omagiu tuturor celor care lucrează neobosit pentru securitatea noastră colectivă şi îi onorăm pe toţi cei care au plătit preţul suprem sau au fost răniţi pentru a ne menţine în siguranţă, precum şi pe familiile lor. 37. În urmă cu 75 de ani, NATO a fost înfiinţată pentru a menţine pacea şi a promova stabilitatea în zona euroatlantică. Rămânem fermi în hotărârea noastră de a ne proteja cei un miliard de cetăţeni, de a ne apăra teritoriul şi de a ne proteja libertatea şi democraţia. Alianţa noastră a trecut testul timpului. Deciziile pe care le-am luat vor garanta că NATO rămâne fundamentul securităţii noastre comune. Dorim să îi mulţumim secretarului general Jens Stoltenberg pentru conducerea sa extraordinară timp de un deceniu la cârma Alianţei noastre, în vremuri dificile. Ne angajăm să-i acordăm întregul nostru sprijin succesorului său, Mark Rutte. 38. Ne exprimăm aprecierea pentru ospitalitatea generoasă care ne-a fost oferită de Statele Unite ale Americii. Aşteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou la următorul nostru summit de la Haga, Ţările de Jos, în iunie 2025, urmat de o reuniune în Turcia”. * * * Promisiunea de asistenţă pe termen lung în materie de securitate pentru Ucraina 1. Astăzi, ne afirmăm angajamentul neclintit faţă de Ucraina ca stat suveran, democratic şi independent. Pentru a realiza acest lucru, Ucraina are nevoie de sprijinul nostru pe termen lung. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aliaţii au oferit un sprijin politic, economic, militar, financiar şi umanitar fără precedent, inclusiv asistenţă militară în valoare de aproximativ 40 de miliarde EUR anual. De asemenea, aliaţii şi-au pus la dispoziţie capacitatea industrială de apărare pentru a sprijini nevoile Ucrainei. Toate acestea au un efect substanţial, permiţând ucrainenilor să se apere eficient şi să impună Rusiei costuri reale şi severe. 2. Ne afirmăm hotărârea de a sprijini Ucraina în construirea unei forţe capabile să învingă agresiunea rusă astăzi şi să o descurajeze în viitor. În acest scop, intenţionăm să furnizăm o finanţare de bază minimă de 40 de miliarde EUR în cursul anului următor şi să asigurăm Ucrainei niveluri durabile de asistenţă pentru securitate, ţinând seama de nevoile Ucrainei, de procedurile noastre bugetare naţionale respective şi de acordurile bilaterale de securitate pe care aliaţii le-au încheiat cu Ucraina. Şefii de stat şi de guvern vor reevalua contribuţiile aliaţilor la viitoarele summituri NATO, începând cu summitul NATO din 2025 de la Haga. 3. Angajamentul nostru se extinde la costurile legate de furnizarea de echipamente militare, asistenţă şi instruire pentru Ucraina, inclusiv: – Achiziţionarea de echipamente militare pentru Ucraina; – Sprijin în natură donat Ucrainei; – Costuri legate de întreţinerea, logistica şi transportul echipamentelor militare pentru Ucraina; – Costuri de instruire militară pentru Ucraina; – Costuri operaţionale asociate furnizării de sprijin militar Ucrainei; – Investiţii şi sprijin pentru infrastructura de apărare şi industria de apărare a Ucrainei; – Toate contribuţiile la fondurile fiduciare NATO pentru Ucraina, inclusiv ajutorul neletal. 4. Tot sprijinul aliat pentru Ucraina în conformitate cu criteriile de mai sus va fi luat în considerare, indiferent dacă este acordat prin intermediul NATO, bilateral, multilateral sau prin orice alte mijloace. Pentru a sprijini repartizarea echitabilă a sarcinilor, aliaţii vor încerca să îndeplinească acest angajament prin contribuţii proporţionale, inclusiv prin luarea în considerare a ponderii lor în PIB-ul Alianţei. 5. Aliaţii vor raporta NATO cu privire la sprijinul acordat în legătură cu acest angajament de două ori pe an, primul raport urmând să includă contribuţiile acordate după 1 ianuarie 2024. Pe baza acestui raport, secretarul general va furniza o prezentare generală a tuturor contribuţiilor notificate aliaţilor. 6. În plus faţă de sprijinul militar care face obiectul acestui angajament, aliaţii intenţionează să continue să ofere Ucrainei sprijin politic, economic, financiar şi umanitar.
