Consilierul pentru securitate națională al președintelui Estoniei este cel mai recent oficial al țării NATO care a intervenit în dezbaterea despre trimiterea soldaților străini în Ucraina.
Guvernul Estoniei discută „serios” despre posibilitatea de a trimite soldați în vestul Ucrainei, pentru a prelua roluri de luptă indirectă, „din spate”, de la forțele ucrainene, totul pentru a-i ajuta pe aceștia să se elibereze pentru a putea lupta pe front, a declarat consilierul președintelui pentru securitate națională din Tallinn, Madis Roll, informează Breaking Defense. Madis Roll a spus că filiala executivă efectuează în prezent o analiză a potențialei mișcări și, deși a spus că Estonia ar prefera să facă o astfel de mișcare ca parte a unei misiuni NATO – „pentru a arăta o putere și hotărâre combinate mai largi” – nu a făcut-o. „Discuțiile sunt în curs”, a spus el la palatul prezidențial. „Ar trebui să analizăm toate posibilitățile. Nu ar trebui să ne limităm mintea la ceea ce putem face”, a spus oficialul. El a subliniat, de asemenea, că „nu este de neconceput” ca țările NATO, care se opun unei astfel de mișcări, să se răzgândească „pe măsură ce timpul trece”. Șeful lui Roll, președintele Estoniei, Alar Karis, deține o funcție cu multe îndatoriri ceremoniale în raport cu prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, dar el este în cele din urmă comandantul șef al Estoniei și este o figură cheie în politica externă.
Context Comentariile lui Roll au venit după ce șeful forțelor de apărare ale Estoniei, generalul Martin Herem, a declarat pentru Breaking Defense la începutul săptămânii trecute că au avut loc discuții în armată cu luni în urmă despre trimiterea de trupe în vestul Ucrainei. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus recent că o trimitere de trupe la sol în Ucraina nu este exclusă, dacă Moscova ”va străpunge liniile frontului” (n.r.: lucru care se întâmplă acum prin ofensiva rusească de la Harkov), iar Kievul cere acest lucru, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Dacă ruşii se vor duce şi vor străpunge liniile frontului, dacă va exista o cerere ucraineană – nu este cazul în prezent – va trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, declară şeful statului francez.
”A îndepărta a priori acest lucru înseamnă a nu trage învăţăminte din ultimii doi ani”, în contextul în care state membre NATO mai întâi au exclus să trimită Ucrainei tancuri şi avioane după care şi-au schimbat părerea, adaugă preşedintele francez.
