Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a avut discuții pentru dezvoltarea unui proiect de producere a amoniacului albastru la nivel naional, pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră. Această tehnologie revoluționară este încă în fazele sale de început, dar ar putea constitui soluția pentru a valorifica gazele fără a afecta mediul înconjurător.
La sediul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) s-au reunit, în cadrul unui un workshop dedicat explorării posibilităților de dezvoltare a unui proiect pentru producerea amoniacului albastru la nivel național, specialiști din cadrul Ministerului Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) – Biroul de Promovare Comercială și Economică Londra, companiei ROMGAZ, precum și experți din partea Fertilizer Industrial Services, respectiv Dan Cojocaru – Ammonia process safety expert și Bogdan Bretescu – Reliability & Maintenance Advisor. Producția amoniacului albastru Discuțiile au debutat cu un schimb de idei referitoare la identificarea celor mai bune variante de a exploata, cât mai profitabil pentru România, gazele din Marea Neagră. O soluție cu beneficii majore pentru România ar putea-o reprezenta un astfel de proiect de producere a amoniacului albastru. Potrivit unui comunicat transmis marți de MEAT, acest tip de amoniac obținut printr-un procedeu inovator de capturare și stocare a carbonului poate repune România într-o poziție favorabilă și pentru relansarea producției de îngrășăminte chimice, dând astfel o considerabilă valoarea adăugată gazului românesc.
„Avantajele principale ale României sunt reprezentate de faptul că dispune de gaz natural din producția proprie, de resursa umană calificată și existența unei tradiții industriale în domeniu dar mai ales, de posibilitatea de captare și stocare a dioxidului de carbon în rezervoarele de gaz natural epuizate, existând premise de export atât în Uniunea Europeană, cât și Japonia sau Coreea de Sud”, transmite, marți, MEAT, într-un comunicat de presă. „Cred că împreună putem să identificăm proiecte care să valorifice gazul românesc! Am inițiat, astfel, un dialog tehnic pentru a coagula eforturile și pentru a explora oportunitățile privind amoniacul albastru, pe baza expertizei fiecărui participant la discuții. În prezent, observăm un dezechilibru macroeconomic în balanța comercială a fertilizatorilor. Mai mult, este cunoscut faptul că, pentru producțiile poluate de CO2, inclusiv cele din industria de îngrășăminte, vor fi impuse taxe suplimentare la nivelul UE, ceea ce va face importurile mai costisitoare. Dacă valorificăm resursele de gaze naturale din România, țara noastră va avea de câștigat din punct de vedere economic. Nu trebuie să uităm, totodată, că avem un avantaj istoric în industria petrolieră, Ploieștiul găzduind prima rafinărie din lume. Astfel, stocarea carbonului ar putea fi o soluție viabilă”, a declarat ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea.
Unde este util amoniacul albastru Factorii de creștere a cererii pentru un astfel de produs se referă, spre exemplu, la întrebuințările din agricultură sau la generarea de energie în regiunile cu resurse regenerabile sau cu teren limitat. Totodată, amoniacul poate fi folosit drept combustibil pentru transportul maritim, putând fi utilizat în calitate de purtător de hidrogen pentru a transporta energie curată pe distanțe mari. „În prezent, această tehnologie se află încă în etape de început, fiind necesară o analiză cost-oportunitate. Cu toate acestea, trebuie să privim în perspectivă și, treptat, în funcție de ingredientele de care dispunem, să construim un proiect. De altfel, consider că amoniacul albastru poate fi cea mai bună soluție de tranziție la un viitor «verde». Și, în acest sens, există și potențial de atragere a investitorilor”, a mai declarat ministrul Ștefan-Radu Oprea. Un potențial punct de plecare, conform experților, ar putea fi la combinatul chimic de la Turnu Măgurele. Locația este avantajoasă și permite, astfel, un proces de reconstrucție rapid. Există deja un port propriu, capacități de stocare, acces la căi ferate și rutiere, precum și o suprafață mare de teren disponibil. Totodată, uzina de îngrășăminte chimice, deși relativ mică (emite 317.000 tone/an), este situată ideal pentru a se integra în clusterul propus în sud-vest. Dezvoltarea proiectului ar putea dura între 3 și 5 ani, iar finalizarea acestuia ar putea coincide cu începerea extracției de gaze din Marea Neagră. În primă instanță, pentru dezvoltarea unei strategii, menită să fundamenteze proiectul privind amoniacul albastru, este necesară o etapă de evaluare și planificare. Ulterior, se va avea în vedere infrastructura și consolidarea capacităților, cercetarea și dezvoltarea, inclusiv a forței de muncă, precum și expansiunea pieței interne și promovarea exporturilor. La final vor fi stabiliți indicatorii de performanță pentru monitorizare, fiind stabilite și standardele de mediu, practicile durabile și managementul carbonului. În context, s-a explorat posibilitatea ca un prim pas să fie realizat de MEAT, prin comandarea unui studiu de prefezabilitate. Concomitent, ROMGAZ intenționează să realizeze o analiză referitoare la structura geologică a zăcămintelor, respectiv la capacitatea de înmagazinare a CO2 în România. S-a agreat, la finalul întâlnirii avute luni, constituirea unui grup de lucru, a cărui activitate va fi coordonată de MEAT. Din componența acestuia vor face parte reprezentanți ai Ministerului Energiei, Ministerul Mediului și ROMGAZ, alături de consultanții Fertilizer Industrial Services. Totodată, vor fi transmise invitații de participare și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, CONPET și OMV Petrom.
