Strategia propusă de România este o ajustare pe 7 ani, timp în care trebuie să realizăm cel puțin reformele asumate prin PNRR, susține marți ministrul Finanțelor Marcel Boloș, în ceea ce privește procedura de deficit excesiv.
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a participat la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, unde continuă lucrările privind semestrul european: „Astăzi, Consiliul a aprobat recomandări specifice fiecărei țări privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare. De asemenea, se deschid proceduri de deficit excesiv pentru șapte state membre: Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia”. Ministrul amintește că, pe baza rezultatelor economice din 2019, România a intrat și ea în această procedură, din martie 2020. Marcel Boloș spune că, în cadrul pachetului de toamnă al Semestrului european, Comisia urmează să propună recomandări pentru ca statele să iasă din procedura de deficit excesiv, inclusiv pentru România, în condițiile noului cadru de guvernanță economică aprobat în această primăvară.
„Pentru noi, ca și în cazul celorlalte state membre, traiectoria de ajustare va depinde de momentul și conținutul planului de ajustare, pe care trebuie să îl finalizăm toamna aceasta. Ajustarea se poate face pe 4/5 sau pe 7 ani, dacă ne asumăm reforme și investiții. Strategia propusă de România este o ajustare pe 7 ani, timp în care trebuie să realizăm cel puțin reformele asumate prin PNRR. Nivelul ridicat al investițiilor publice, respectiv al cofinanțărilor (60% în cazul infrastructurii de transport, în noile condiții ale exercițiului 2021-2027) de anul acesta și următorii ani, duc la un necesar de finanțare pentru care este nevoie de această abordare pe termen mediu și lung”, afirmă ministrul. El adaugă că ajustarea deficitului bugetar nu poate fi ignorată, însă, în acest proces, „trebuie să ne asigurăm că nu sacrificăm investițiile esențiale pentru dezvoltarea economică a României”.
„Nu înseamnă că vom face tăieri drastice, nici că vom propune creșteri de taxe și impozite” „Fără investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovație, nu vom putea asigura competitivitatea economiei României pe termen mediu și lung. De aceea, în strategia de ajustare a deficitului bugetar, este imperativ să protejăm aceste investiții și să susținem mediul de afaceri. Este un echilibru delicat, dar necesar pentru a asigura prosperitatea și stabilitatea economică pe termen lung. Contextul în care România are în curs de implementare proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 (46 miliarde euro), PNRR (peste 40 de miliarde euro, incluzând cheltuielile de cofinanțare), cât și programele naționale de investiții (10 miliarde euro – Anghel Salingy, investițiile implementate la nivelul CNI) ridică provocări fiscal-bugetare, prin care Coalitia de Guvernare trebuie să ajusteze deficitul bugetar, astfel încât să continue asigurarea acestor proiecte de investiții și să valorifice efectele de multiplicare. Această abordare va duce România într-o altă etapă, de la statutul de țară în curs de dezvoltare către statul unei economii mature”, a mai spus ministrul, într-o postare pe Facebook. El a precizat că le-a spus reprezentanților CE cât se poate de clar: „această ajustare a deficitului nu înseamnă că vom face tăieri drastice, nici că vom propune creșteri de taxe și impozite care să afecteze oamenii și mediul de afaceri. Nu! Vrem să facem schimbări echilibrate pentru a optimiza cheltuielile și a crește eficiența în colectarea veniturilor”. „Astăzi, la întâlnirea cu reprezentanții CE a fost solicitată o analiză de detaliu privind sistemul de cheltuieli publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat, posibilitatea îmbunătățirii gradului de colectare a veniturilor încasate la buget, reducerea gap-ului de TVA și continuarea implementării măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii fiscale pe perioada ajustării deficitului bugetar. De asemenea, vom prezenta și o analiză de profunzime a sistemului de venituri publice, inclusiv a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și o valorificare adecvată a activelor statului. Concluzia pe care am împărtășit-o cu reprezentanții European Commission este că prin măsuri echilibrate și strategice putem reduce deficitul bugetar, fără a sacrifica investițiile esențiale pentru sănătatea economică a României. Pe termen mediu (2025-2027), în viziunea oficială, creşterea economică prognozată a României poate ajunge în jur de 3,0 până la 4,0%, dacă raportul dinamicilor consum-investiţii este favorabil celor din urmă”, a încheiat Marcel Boloș.
