Category Politică

Îngerii – mesagerii și slujitorii Legii

Îngerii – mesagerii și slujitorii Legii
Poveștile nu își pierd forța de seducție nici în lumea secularizată. Pe tărîmul lor miraculos, tîlcul poate deschide oricînd poarta credinței. Fără a înceta să fie o carte sfîntă, Biblia a fost și este povestită copiilor, mereu cu sufletul deschis către supranatural. Iar scriitorii știu că și adulții sînt atrași de povești. În romanul Doctor Jivago

„De ce aș apăra așa ceva?”

„De ce aș apăra așa ceva?”
Ultima oară cînd dezbaterile din Parlamentul României au provocat un interes autentic din partea unor sectoare largi de populație, instituția se numea Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, nu era chiar un parlament și se zbătea confuz să găsească un compromis între interesele fostei nomenclaturi comuniste și idealurile revoluției din 1989. Dezbaterile erau difuzate de televiziunea publică

Cum a putut fi 
cineva român?

Cum a putut fi 
cineva român?
La 34 de ani de la ceea ce curajoșii numesc „revoluție“, prudenții – „evenimente“ și conspiraționiștii – „lovitura de stat“, există unele statistici europene (Eurostat) care îi plasează pe români printre cei mai fericiți dintre europeni. Dar luînd în considerare alte fapte și circumstanțe – de pildă, faptul că atîția conaționali au plecat sau pleacă

Note, stări, zile

Note, stări, zile
Primăvara 2001 A se reciti Dumitru Drăghicescu pentru a savura „stabilitatea“ autohtonă. Două exemple la îndemînă (Din psichologia poporului român, 1907). Primul: „...în epoca de tranziție în care ne aflăm...“. S‑ar zice că, la noi, „tranziția“ e tradiție, o formă fatală de continuitate a „modernității“ politice românești... (Adaos actual: bibliografia recentă a temei o confirmă. Vezi

Semne bune anul… hmm…

Semne bune anul… hmm…
…are? N-are? Dac-ar fi să ne luăm după Plugușor și după omătul care mare nu-i, am putea conchide că anul care vine n-are semne de belșug, cel puțin pentru brazda de sub plug. Cum însă oameni sîntem, iar speranța moare ultima, n-are rost să cădem în depresie taman la cumpăna dintre ani, că de vești

Cătălin Tolontan a publicat o scrisoare de adio la îndepărtarea sa de la Gazeta Sporturilor odată cu închiderea ediţiei tipărite. E un adio al independenţei presei sportive?

Cătălin Tolontan a publicat o scrisoare de adio la îndepărtarea sa de la Gazeta Sporturilor odată cu închiderea ediţiei tipărite. E un adio al independenţei presei sportive?
După ce am citit textul lui Tolo m‑am uitat la Planeta Maimuţelor. Mi s‑a părut instructiv. Specii, bătălii pentru supravieţuire, ceaţa războiului şi insanitatea de a crede că poţi modela lumea ca pe o mînă de lut. Am intrat cu toţii, de ceva vreme, ca personajele acelui film, într‑o logică de totul sau nimic. Nu

Întoarcerea

Întoarcerea
Pe terasa imobilului unde am stat ultima oară în New York, la etajul 23, era o grădiniță cu multe plante și arbuști, cu mese, scaune și chiar o piscină. Un loc de relaxare la înălțime. De jur împrejur, însă, erau adevărate fronturi de blocuri de două ori mai înalte, deși mai vechi, construite din cărămidă

Misterele bugetare

Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație. „Discreție” este un termen elegant care vrea să arate că multe dintre beneficiile sau chiar privilegiile pe care le-a obținut sistemul public au fost ferite de ochii indiscreți al opiniei publice și ai

Inteligența Artificială și ambiția personală

Inteligența Artificială și ambiția personală
Poate doar războaiele momentului să fi fost mai discutate în ultimul an decît progresul în zona Inteligenței Artificiale. Dincolo de bancurile cu Skynet și terminatori gata să ne fure sendvișul și slujbele, domeniul este unul pasionant, avansul tehnologic uriaș și potențialul atît de mare încît amintitele glume au uneori caracter semiprofetic.  Undeva, în Hollywood-ul tocmai ieșit dintr-o

Neo-religii

Neo-religii
Oare de ce adoptă atît de mulți oameni din timpurile noastre ideologii, crezuri sau pur și simplu opinii extremiste, ori cel puțin radicale? Căci faptul e destul de evident, fie și după tendințele de creștere în sondaje sau chiar la vot ale partidelor și mișcărilor radicale, și asta cam pretutindeni în Europa sau în America